Acest volum colectiv conține contribuții care se referă la: instituirea zilei de 25 martie ca zi de Sărbătoare Națională, reacțiile și modul în care otomanii au perceput și interpretat lupta de eliberare națională a grecilor, dialogul dintre erudiția greacă și cea europeană în secolele XVIII și XIX în raport cu formarea narațiunii naționale grecești, abordarea sărăciei și a degradării după Revoluție, precum și trecerea de la guvernarea otomană a sănătății la sănătatea publică grecească.

Aceasta îi preocupă de asemenea pe autori: problema esențială a jafului în primii ani ai statului grec, constituirea armatei grecești, subiectul luptătorilor din anul douăzeci și unul după revoluție, chestiunea protipendadei peloponeziene înainte și în timpul Revoluției, problema „kleftamorților” în secolul XVIII în declin și în secolul XIX care începe, dar și aspectele „antieuropenismului”, reprezentările străinilor, neîncrederea față de „străinătate” și critica față de francofilia.

Cei interesați vor găsi de asemenea informații utile despre Marea Idee ca forță motrice în spatele deciziilor majore ale statului grec după Revoluție, „economia luptei” și legătura acesteia cu constituirea și funcționarea statului, problemele critice cu care s-au confruntat primele guverne ottoniene pentru a construi suveranitatea internă și externă a statului, dar și un grafic al comediei grecești în secolul XIX.

În cele din urmă, sunt ridicate întrebări fertile despre relația dintre Istorie și Literatură și se prezintă o imagine de ansamblu asupra revoluției din 1821 în Cipru și procesul prin care societatea grecească pre-revoluționară începe lupta de eliberare în 1821.