Reflecții inițiale

Două evenimente teribile au zdruncinat și zdruncină omul de la prima lui apariție pe pământ, nașterea și moartea. Se uită în jur și vede că totul are un început și un sfârșit. Copiii săi se nasc și mor. La fel se întâmplă și cu animalele, plantele și stelele. Nașterea și moartea se alternează neîncetat.

Inversând indicatorii timpului, ajunge la punctul zero unde un bărbat și o femeie își aduc pe lume primii copii. Cine i-a adus pe lume? Se încăpățânează să reflecteze și mintea lui dă naștere lui Dumnezeu. Dumnezeu a existat întotdeauna și nu a murit niciodată.

Pe scurt, descoperă că singurul sol pe care își pune picioarele, adică pământul, și universul ceresc care îl acoperă, cerul, sunt întotdeauna prezente și că timpul nu pare să le deranjeze. Aceștia vor fi primii săi zei: Cerul, Uranus, și Pământul, Gaia.

În plus, inspirat de lumea terestră care îl înconjoară, nu poate să-l închipuie pe Dumnezeu altfel decât sub formă de cuplu, masculin și feminin, bărbat și femeie: bărbat Uranus și femeie Gaia.