Studiul relației dintre limbaj și sexualitate, o evoluție a studiului limbajului și genului, reprezintă obiectul acestui volum colectiv în care colaboratori sunt lingviști și antropologi într-o încercare de a explora diversele aspecte ale unui subiect puțin investigat.

Douăsprezece texte, organizate în patru secțiuni tematice, evidențiază complexa relație indicativă dintre limbaj-gen-sexualitate în contexte variate, care includ categoriile identitare sexuale bine cunoscute, fără a se limita la acestea. Punctul de plecare pentru autori este constituția lingvistică a genului și - având în vedere așteptarea tacită a dorinței și comportamentului sexual heteronormativ (heteronormativitate) - relația indicativă dintre gen și sexualitate prin intermediul limbajului.

Identitatea de gen se constituie lingvistic, referindu-se apoi la subiectivități sexuale care, deși în mare parte predeterminate, devin obiectul unei negocieri intense și continue. În texte, cititorii vor găsi o varietate de abordări ale sexualității și limbajului în care aceasta se exprimă.

Un avantaj important al acestui volum este că acoperă o gamă foarte largă de subiecte - de la sexul telefonic, consumația și constituirea identităților heterosexuale și homosexuale ale femeilor și bărbaților, până la un epilog care ignoră viața tânărului decedat din cauza virusului HIV, discursul pornografiei gay și al 'fanilor' femeilor transsexuale preoperatorii, printre altele - în timp ce evită o abordare a sexualității ca și cum ar viza exclusiv comportamentul homosexual sau non-heterosexual.

În acest fel, contribuie la înțelegerea heterosexualității ca (încă) o formă de sexualitate, lucru necesar pentru a realiza potențialul său normativ - acela care o face măsura pe baza căreia suntem evaluați cu toții, chiar și atunci când alegem parteneri de sex opus.

[Extras din textul de pe coperta din spate a ediției]