În ultimii ani, lumea modernă a dezvoltat un concept nou și curajos: 'puterea moale'. Este puterea persuasiunii prietenoase în locul comenzii și invită națiunile să concureze (așa cum au făcut în secolul al XIX-lea) pentru a-și extinde 'sfera de influență' ca mărci pe o piață globală.

În lucrările Bloody Foreigners și The Last Wolf, Robert Winder a explorat modul în care Marea Britanie a fost modelată mai întâi de migrație, și apoi de factori geografici ascunși. Acum, în Soft Power, el dezvăluie modurile în care statele moderne se afirmă nu prin realpolitik tradițional, ci prin mijloace alternative: afaceri, limbă, cultură, idei, sport, educație, muzică, chiar și mâncare - textura și valorile istoriei și vieții de zi cu zi.

Mutându-se de la Vest la Est, cartea povestește despre puterea moale prin explorarea modurilor variate în care aceasta funcționează - de la un șerif american în Polonia la un grădină engleză în Ravello, o vie franceză în Australia, un restaurant asiatic în Spania, o Sală a Prieteniei chineze în Sudan; faptul că cincizeci și opt de șefi de stat moderni au fost educați în Marea Britanie; schimbul de elevi care l-a dus pe un adolescent Deng Xiaoping într-un mic oraș de pe Loara; modul în care Japonia a putut seduce lumea cu mâncare elegantă și jocuri inteligente pe calculator.

Acum poate exista o nouă întorsătură în acest Mare joc. Cu ingredientele liniștite ale puterii moi - educație, știință, comerț, valori culturale - și o nouă accentuare a interesului mutual comun, aceasta poate fi singura forță suficient de flexibilă pentru a aborda provocările pe care viitorul pare să le aducă - nu în ultimul rând reflexele de a închide ușa care trag în direcția opusă.