O lovitură de investigație: Cum permite lumea muncii remodelarea sa sub prisma „diversității”. În iulie 2021, Lufthansa își cere personalului să abolească adresarea „doamnelor și domnilor” pentru a alege o formă de adresare care să se adreseze tuturor pasagerilor săi. Disney organizează un fel de separare a angajaților săi prin crearea a trei grupuri conexe (latinos, asiatici și negri), invitând, de asemenea, albii să-și recunoască privilegiile. Campania „Walk A Mile in My Shoes” de Louboutin, în vara anului 2021, cu activista antirasistă Assa Traoré purtând tocuri de 995 de euro, exprimă „empatie și solidaritate”. Sub presiunea societății civile, întreprinderea privată nu mai este interesată doar de profitabilitate. A început marele marș către binele comun, îmbrățișând luptele epocii. Mișcarea woke, foarte actuală în Statele Unite, se răspândește treptat în Europa, cu riscul de a duce la o formă de privatizare a interesului general. Paralizată de mandatele contradictorii ale diferitelor ordine juridice, înspăimântată de imperativele culturii trezirii (woke), confruntată cu contradicțiile consumatorilor care așteaptă „mesaje” de la ea, compania se implică în politică fie în bine, fie în rău. -------- Termenul „woke” a fost inițial folosit de americanii de culoare pentru a identifica „treziții”, cei sensibilizați la nedreptățile legate de rasă. În ultimii doi ani, cuvântul și-a schimbat tabăra. Acum, este folosit mai mult de oponenții mișcării, care denunță dezvoltarea, pornind de la cerințele afro-americanilor, a unei ideologii care analizează lumea exclusiv prin prisma discriminării. Astfel, ca răspuns la rasism, intelectualii „woke” propun segmentarea societății pe o bază rasială, care ar închide, de fapt, pe toată lumea în culoarea lor, pentru a reeduca pe de o parte albii și, pe de altă parte, pentru a proteja persoanele de culoare.