«.. deși nu m-am declarat niciodată „Papadiamanrolog”, nu mi-e rușine să-mi mărturisesc profunda recunoștință și iubirea mea față de sfânta persoană și cinstitul lucru al domnului Alexandru.

Fără să am intenția de a răspunde personal niciunuia dintre cei de mai sus, am scris și scriu întotdeauna așa cum simt eu față de Papadiamanti și lucrarea lui. Și astăzi ofer aici, adunate, toate cele pe care le-am scris pentru marele nostru Maestru, cu ocazia diferitelor aniversări, fie într-o limbă de sinaxar, fie în limbajul literar curent.

Așa cum va vedea cititorul prieten, fiecare frază pe care o scriu și fiecare vers de imn sau poezie nu este doar rodul buzelor, ci al minții și inimii; poate, chiar, în unele puncte, mai mult al inimii.

Și dacă ceea ce am scris arată o anumită ascuțime sau agresivitate, nu este din patimă sau ură față de o altă părere, o altă poziție. Este mai degrabă din dragoste față de sfântul Părinte de pe Skiathos, pe care nu vreau să-l nedreptățească nimeni, nici să-l maltrateze technologii reci și lipsite de inimă…»