În carte, evaluarea elevului este percepută ca o practică, de aceea este prezentată prin relația dialectică dintre cunoștințele teoretice care susțin actul său, dar și prin cunoștințele generate de însăși practica sa în timpul implementării practicilor individuale de către educator.

Aceasta se întâmplă deoarece scopul său este de a ridica caracterul tradițional și evident al acesteia, logica sa, „rațiunea corectă” și obiceiul care o stabilește și o reproduce. Scopul este încercat să fie realizat prin evidențierea interconexiunilor sale cu teoria socială, pedagogia, sociologia educației, psihologia, impactul pe care îl are asupra dezvoltării elevului, asupra predării, asupra învățării și asupra societății, dar și prin prezentarea de propuneri alternative care creează perspective pentru schimbarea acesteia.

Conținut

• Introducere
• Terminologie
• Evaluarea în contextul istoric și social
• Evaluarea elevului în clasa școlară
• Spre evaluarea pentru învățare
• Evaluarea pentru învățare și evaluarea formativă
• Practici informale de evaluare în clasa școlară
• Practici formale de evaluare în clasa școlară
• Instrumente de captare și evaluare a performanței
• Bibliografie