Încercările de reprezentare cartografică a mediului natural și uman au o istorie îndelungată și se identifică poate, cu primele pași ai civilizației umane. Harta tematică reprezintă tradițional un mijloc de comunicare și, în același timp, un instrument de analiză și interpretare a spațiului.
În prezent, rolul extins al hărții digitale cu sprijinul sistemelor de informații geografice se consolidează ca un mijloc metodologic de asistență a proceselor de luare a deciziilor spațiale, de planificare și de elaborare a politicilor la fiecare nivel și scară geografică.
Obiectivul hărții tematice este transmiterea mesajului „spațial” adecvat, corespunzător cerințelor speciale ale unui cititor specializat (sau nu) fără omisiuni sau „zgomot” informațional inutil. În acest scop, nu este suficientă simpla capacitate de gestionare oferită de instrumentele IT, care conduc adesea la erori cartografice elementare atunci când documentația teoretică lipsește din practica cartografică.
Scopul cărții este întărirea și aplicarea regulilor cartografice și principiilor semnificației grafice, investigarea criteriilor de alegere a simbolizării cartografice în corelație cu datele de reprezentat și abilitatea de a manevra instrumente cartografice moderne pentru proiectarea și compunerea unui rezultat cartografic ușor de înțeles, din punct de vedere comunicativ precis, științific fiabil și estetic adecvat.
