În această carte, Max Weber explorează evoluția muzicii prin materialele sale –.Gamele, instrumentele, tehnicile și invențiile, în legătură cu comportamente culturale, religii, mituri sau credințe.

De la monocordul lui Pitagora și muzica greacă antică până la modurile bizantine, de la polifonia popoarelor africane până la gamele arabe, de la muzica Evului Mediu până la scala temperată modernă, totul trece prin relația dintre raționalitate și iraționalitate, o relație care parcurge arta muzicală diacronic.

Max Weber, unul dintre cei mai inovatori gânditori ai secolului XX, analist al societăților, relațiilor economice și religiei, în această cercetare mai puțin cunoscută a sa, disecă cu precizie muzica ca fenomen și ca construcție umană de o importanță capitală pentru evoluția culturii și, în cele din urmă, a Omului.