Recenzia se referă la modelul mkII, adică cele negre din fotografia de pe Skroutz, cele cu furnir de lemn ca finisaj sunt mkI. Diferența constă în poziția tweeter-ului, care la mkII atinge woofer-ul.
Am optat pentru aceste boxe după Klipsch R51M și Elac Debut 2.0 B6.2 și nu mi-a părut rău deloc.
Mi-am luat timp să scriu o recenzie pentru că am vrut să le ascult în mod corespunzător. Au fost achiziționate în septembrie '23 cu 369 de euro.
Ele sunt definiția boxelor de gamă medie, cu o răspuns foarte rapid în frecvențele joase și bass-ul permanent prezent, și un tweeter extrem de detaliat și "însorit" care nu te obosesc în timpul sesiunilor lungi de ascultare. Cu toate acestea, vocile, fiind vorbitori englezi autentici, sunt puțin "în urmă" și le lipsește strălucirea pompoasă și obositoare a boxelor Klipsch. Sunetul în general nu este la fel de liniar ca la Klipsch.
Boxele redau muzica încă de la prima zi fără să ajustez ceva pe egalizator, nici bass-ul sau altceva, și m-am îndrăgostit de ele pentru că pot asculta orice, de la Amy Winehouse la Metallica, fără să fac nicio ajustare.
Auzisem despre calitatea Acoustic Energy, dar nu credeam într-o asemenea măsură. Și iată-mă spunând că cabinetul nu este făcut din MDF tradițional, ci din HDF de 15 mm, cu 3 mm mai subțire.
HDF permite utilizarea pereților de cabinet mai subțiri fără a pierde performanța acustică, deoarece masa și rigiditatea HDF de 15 mm sunt mai mari decât cele ale MDF-ului anterior de 18 mm. Acest lucru poate fi observat ușor ascultând bass-ul acestor boxe, cât de solid, plin, rapid și adânc este. Cred că ar trebui să se încadreze într-o categorie de preț peste 500 de euro. Mai ales în comparație cu cele două boxe anterioare pe care le-am avut, sunt mult... mult mai bune. În ansamblu, în afara bass-ului, boxele oferă o experiență acustică cu detalii incredibile, rezoluție, claritate și o scenă sonoră imensă, atât de largă încât spun că ar trebui să se încadreze într-o categorie de preț mai mare. Au un interval dinamic pentru care nu vei avea niciodată nevoie să ridici volumul la maximum. Aș spune că punctul lor forte este gama medie și apoi înălțimile, dar nu separă sunetul ca boxele Klipsch și nu îți oferă niciun sunet electronic enervant în înălțimi. Dacă le asculți undeva, încearcă-le cu piesa "The Pot" de la Tool și îmi vei aminti de mine, sau cu "Perfect 10" de la The Beautiful South dacă nu ești fan rock. Vei înțelege ușor cât de bine se descurcă și cum poate o boxă mică să producă un sunet atât de "mare" și plin.
Îmi place să schimb boxele de raft din când în când, dar la acestea nu găsesc nicio defect, nici în ceea ce privește sunetul, nici în ceea ce privește calitatea, care este mult înaintea celorlalți din aceeași categorie, și nu pot fi comparați în niciun fel. Redau aproape toate genurile de muzică pe care le ascult, și asta nu e puțin lucru, excepțional de bine fără nicio egalizare. Ar trebui să menționez că în special în genurile afro latin funk soul, se descurcă excelent, iar vecinul meu de la etajul de jos mă roagă să mări volumul...
Le alimentez cu un Yamaha AS-301 (întotdeauna cu un DAC independent) și într-o altă cameră cu un SMSL DA-9 și un DAC SU-6. Desigur, trebuie menționat că în camerele de zi mai mari ar putea să le lipsească puțin, mai ales dacă sunt plasate departe una de cealaltă. Să nu uităm că sunt cutii mici... Mai ales în comparație cu boxele de podea.
Există mai multe recenzii detaliate de experți pe care le poți găsi online pentru mai multe detalii și chiar teste de sunet, dar ascultă-le undeva și vei înțelege.
Η κριτική αφορά το μοντέλο mkII δηλ τα μαύρα στη φωτό του skroutz, αυτά με τον καπλαμά ξύλου σαν επένδυση είναι να τα mkI. Η διαφορά είναι στη θέση του τουιτερ που στα mkII αγγίζει το γούφερ.
Πήγα σε αυτά τα ηχεία μετά τα Klipsch R51M και τα Elac Debut 2.0 B6.2 και δεν το μετάνιωσα καθόλου.
Άργησα να γράψω κριτική γιατί ήθελα να τα ακούσω στρωμένα, αγοράστηκαν τον Σεπτέμβρη του '23 στα 369€.
Είναι ο ορισμός των μεσαίων, με πολύ γρήγορη απόκριση στο (βαθύ και με μόνιμη παρουσία) μπάσο και εξαιρετικά λεπτομερές και "ηλιόλουστο" τουιτερ που δεν κουράζει στην πολύωρη ακρόαση. Οι φωνές βέβαια, σαν γνήσια αγγλικά ηχεία είναι λίγο "πίσω", δεν έχουν αυτή την πομπώδη αλλά και κουραστική μετά από κάποιες ώρες, λαμπρότητα των Klipsch. Oύτε είναι τόσο linear ο ήχος γενικά όσο των Klipsch.
Τα ηχεία παίζουν απ την πρώτη μέρα χωρίς να πειράξω το παραμικρό στο equalizer, ούτε μπάσα ούτε τίποτα και τα έχω λατρέψει, γιατί μπορώ να ακούω από Amy Winehouse μέχρι Metallica χωρίς να πειράξω το παραμικρό.
Μου έλεγαν για την ποιότητα της Acoustic Energy αλλά δεν το πίστευα σε τέτοιο βαθμό, κι εδώ έρχομαι να πω ότι η καμπίνα δεν είναι απ το παραδοσιακό mdf αλλά ΗDF 15 mm, 3 χιλιοστά λεποτότερο δηλ.
Το HDF παρέχει τη δυνατότητα χρήσης λεπτότερων τοιχωμάτων καμπίνας χωρίς απώλεια ακουστικής απόδοσης, καθώς η μάζα και η ακαμψία του HDF 15 mm είναι μεγαλύτερη του προηγούμενου MDF 18 mm. Αυτό θα το καταλάβει κάποιος πολύ εύκολα ακούγοντας το μπάσσο αυτών των ηχείων, πόσο solid γεμάτο, γρήγορο και βάθος έχει. Πιστεύω ότι κανονικά θα άνηκαν σε μια κατηγορία τιμής άνω των 500€. Ειδικά σε σύγκριση με τα δύο προηγούμενα που είχα απέχουν πολύ... Πάρα πολύ. Overall όμως και πέρα απ το μπάσσο το ηχείο σου δίνει ακουστική με τρελή λεπτομέρεια, ανάλυση, clarity, τεράστιο sound stage τόσο wide που γι αυτό λέω παραπάνω ότι θα έπρεπε να ανηκουν σε ανωτερη κατηγορία τιμής και δυναμική που ποτέ μα ποτέ δεν θα ανοίξεις το volume στο τέρμα. Θα έλεγα ότι το δυνατό του σημείο είναι οι μεσαίες και κατόπιν οι υψηλές αλλά δεν διαχωρίζει τον ήχο (π.χ Klipsch) και δεν σου δίνει καθόλου εκνευριστικά ηλεκτρονικό ήχο ψηλά. Αν τα ακούσετε κάπου δοκιμάστε τα με Tool το The Pot θα με θυμηθείτε ή με το Perfect 10 - The Beautiful South αν δεν είστε τόσο του ροκ, θα καταλάβετε εύκολα πόσο καλά είναι στη διαχείρηση και πως μπορεί ένα τόσο μικρό ηχείο να παράξει τόσο "μεγάλο" και πλήρη ήχο.
Μ' αρέσει να αλλάζω ανά καιρούς ηχεία bookshelf αλλά μ' αυτά εδώ δεν μπορώ να βρω το παραμικρό ψεγάδι, ούτε ηχητικά αλλά ούτε και ποιοτικά που είναι μακριά απ' τα υπόλοιπα της κατηγορίας και πραγματικά δεν συγκρίνονται σε καμία περίπτωση όπως και το ότι παίζουν σχεδόν όλα τα είδη μουσικής που ακούω, και δεν τα λες λίγα, εξαιρετικά χωρίς το παραμικρό equalization. Nα πω ότι ειδικά στα afro latin funk soul είδη γίνεται πόλεμος, με παίρνει η γειτόνισσα από κάτω και μου λέει δώσε λίγη ένταση...
Tα οδηγώ με έναν Yamaha AS-301 (πάντα με stand alone dac) και σε άλλο δωμάτιο με έναν SMSL DA-9 και ένα DAC SU-6. Bέβαια εδώ να πούμε ότι σε σαλόνια πολλών τμ² υστερούν κάπως ειδικά αν είναι τοποθετημένα μακριά το ένα από το άλλο, μην ξεχνάμε ότι είναι μικρά κουτιά... Ειδικά αν συγκριθεί ο ήχος με floorstanding ηχεία.
Υπάρχουν αρκετά αναλυτικά ριβιου από ειδικούς που μπορείτε να βρείτε στο διαδίκτυο για λεπτομέρειες ακόμα και ηχομετρικά τεστ αλλά, ακούστε τα κάπου και θα καταλάβετε...