Russell Jacoby define amnezia socială ca reprimarea de către societate a amintirii - trecutul propriu al societății. În această carte, Jacoby cercetează conceptele critice și istorice care au căzut pradă dinamicului unei societăți care le șterge atât conținutul istoric, cât și cel critic. Amnezia Socială este un efort de a ne aminti ceea ce este perpetuu pierdut sub presiunea societății.

Este simultan o critică a practicilor și teoriei actuale în psihologie. Auto-evaluarea nouă a lui Jacoby are aceeași tăiș ascuțit ca și cartea în sine, oferind perspective speciale asupra evoluției teoriei psihologice în decursul ultimelor două decenii.

În introducerea sa provocatoare și autocritică, Jacoby susține că orice evaluare serioasă a psihologiei sau sociologiei, sau a oricărei discipline, trebuie să caute să separe politica de teorie. El discută despre cum, în anii de la prima publicare a Amneziei Sociale, societatea a oscilat între subiectivism extrem și obiectivism extrem, care se hrănesc reciproc și constituie două forme de amnezia socială: o uitare a trecutului și o conștiință pseudo-istorică.

Amnezia Socială conține un argument puternic pentru "a gândi împotriva curentului - o aventură care rămâne la fel de urgentă ca niciodată." Este o lucrare importantă pentru sociologi, psihologi și psihanaliști.