Închide puțin ochii, curăță-ți mintea de mii de griji ale vieții de zi cu zi și fă-ți o călătorie mentală…

Ce vezi? Îți amintește ceva acest copil de douăsprezece, treisprezece ani? Da, nu te înșeli, tu ești. Tu, care stai în mijlocul unui teren de beton, tu, care îți legi șireturile de la noul tău încălțăminte cu o ceremonie, tu, căruia în urechi sunetul mingii de baschet îi pare ca cea mai frumoasă melodie.

Continuă să ai ochii închiși; doar așa imaginile dintr-un album invizibil vor continua să treacă pe lângă tine ca niște fotografii: Prima ta dată când ai fost la un meci de baschet; momentul în care ai văzut, chiar și de la distanță, acești eroi – pe care până atunci îi admirai la televizor – făcându-și magia și te întrebai dacă sunt oameni.

Și apoi ai visat că tu erai cel cu numărul 6 pe tricou, 5, 7 sau 23. Tu erai acela care a marcat coșul victoriei într-un stadion plin cu mii de fani care te aclamau și ai devenit parte din istorie.

Pentru că fiecare moment în care, în orice colț al lumii, un copil "lovește" mingea pentru prima dată, povestea baschetului este scrisă din nou de la început.

Haideți să ne amintim așadar…