Foarte bun invertor all-in-one.
Acest model se încadrează în așa-numitele sisteme hibride off-grid (hibride în afara rețelei), ceea ce înseamnă că este complet independent de rețeaua electrică și nu intervine pentru a trimite curent înapoi în rețea. Dimpotrivă, îl conectezi la o priză sau la tabloul electric al casei și poate menține dispozitivele active chiar și atunci când alimentarea de la panourile fotovoltaice sau de la baterie nu este suficientă.
Inițial, invertorul funcționează și fără utilizarea unei baterii. Prin urmare, dacă cineva nu dispune de buget pentru a achiziționa baterii din cauza costului, poate profita de zilele însorite și poate acoperi o parte din energia necesară. Restul este acoperit de rețeaua locală și astfel este ca și cum ai ajuta, prin invertor, la acoperirea energiei necesare din panourile fotovoltaice, fără a trage toată sarcina din rețea.
Acest invertor poate suporta o sarcină continuă de 5kw, deci poate susține simultan orice aparat sau aparate, fără însă a depăși 5kw. Din acest motiv, dacă vrem să avem libertate nelimitată în ceea ce pornim și când, fără să ne gândim că va cădea releul, putem instala 2 astfel de invertoare în paralel (putere totală 10kw), ceea ce ne-ar permite să folosim simultan boiler (4kw), cuptor (3.5kw), cafetiere (1.5kw), fierbătoare (1.8kw), aer condiționat (1.0kw), TV (0.2kw), etc., fără nicio restricție (până la 10kw vârf, desigur).
Există 4 tipuri de priorități în modul de funcționare al invertorului:
1. Solar First (în această setare, toată cererea este acoperită de panourile fotovoltaice, apoi de baterie sau simultan în caz de insuficiență a panourilor, și în final de rețea dacă nici bateria nu poate acoperi necesarul. Practic, în această setare, rețeaua se activează atunci când nu există putere din panouri sau stoc din baterie. Deci, practic, când se înserează, în această setare se activează rețeaua și nu se dă prioritate bateriei. Această setare este recomandată celor care nu au baterie.
2. Utility First (în această setare, toată cererea este acoperită de rețea și doar dacă nu există suficientă energie din rețea se activează panourile și bateria. Această setare este cea mai inutilă, deoarece invertorul funcționează ca un simplu UPS. De obicei, folosim această setare când nu ne interesează autoproducția, ci doar dorim un sistem de rezervă care să ne protejeze de întreruperile de curent. Adică, ca și cum am avea un UPS uriaș.
3. SBU Priority (solar/battery/utility): În acest caz, ca și la prima opțiune, prioritatea este dată panourilor fotovoltaice, apoi se activează bateria, iar rețeaua se activează DOAR când bateria nu este suficientă sau scade sub limitele de descărcare setate. Această setare este ideală pentru cei care au baterie.
4. SUB Priority (solar/utility/battery). Aici se dă prioritate panourilor, doar că bateria se activează doar dacă nu există disponibilitate de la panouri și nu există rețea. Aici invertorul funcționează și ca un UPS parțial. Această setare este folosită mai ales de cei care doresc să-și păstreze bateriile cât mai neafectate, folosind cât mai puține cicluri de încărcare/descărcare (desigur, aici apare întrebarea: de ce le-am cumpărat dacă nu le folosim)...
De asemenea, există posibilitatea de conectare la WIFI și poți vedea prin intermediul telefonului mobil (aplicația ShinePhone) starea instalației fotovoltaice, dar și prin intermediul calculatorului de pe serverul corespunzător (https://server.growatt.com/login).
Alternativ, poate fi conectat prin cablu USB la un raspberry pi, iar folosind un software nou apărut recent (numit solar assistant), poți avea cel mai actualizat și automatizat mediu de monitorizare a tuturor indicatorilor inverterului și bateriei în timp real. Acest software extrage informații precum temperaturile invertoarelor/bateriei și o mulțime de alte parametri ascunși, ceea ce îți permite să faci automatizări etc.
În ceea ce privește instalarea inverterului, aceasta este foarte simplă:
În primul rând, există 2 porturi pentru AC input/AC output.
A. La AC input conectezi inverterul la o priză (sau direct la tabloul electric) al casei pentru a avea posibilitatea să alimentezi casa de la rețea, așa cum am menționat mai sus (de exemplu noaptea, când nu ai producție fotovoltaică și ai rămas și fără baterie). După cum se vede și în schema de conectare, intrările AC de la fiecare inverter sunt conectate cu cablu de 4mm2 și ajung la un întrerupător automat de 40A. Ieșirea întrerupătorului automat ajunge la tabloul electric al casei cu un cablu de 6mm2.
B. AC output este alimentarea care iese din inverter și alimentează dispozitivele casei. Aici tragi un cablu (linie externă pe care o aduci în casă pentru a conecta dispozitivele tale). Inverterul are o ieșire de maxim 22A, deci cu un cablu trifilar de 4mm2 ești acoperit. Dacă pe viitor extinzi sistemul cu conectarea unui al doilea inverter în paralel, ajungi la 44A, deci e bine să pui cablu de 6mm2 de la început. În schemă, conexiunea de la fiecare inverter (cabluri de 4mm2 fiecare) ajunge la un releu de protecție la scurgeri de 40A și apoi se conectează la tabloul de distribuție pentru alimentarea dispozitivelor tale.
C. Intrare pentru conectarea la panourile fotovoltaice (+/-). În schemă, panourile sunt conectate în serie, unde polul pozitiv al primului panou și polul negativ al ultimului panou sunt conectați la întrerupătorul principal (PV switch) pentru a putea izola panourile în caz de verificare/mentenanță, apoi sunt conectați la un paratrăsnet (SPD) și la un întrerupător automat de 15A (MCB). Atenție, întrerupătorul automat trebuie să fie cu specificații DC și nu AC (arcul electric generat de DC este mult mai puternic decât cel de AC și de aceea construcția întrerupătoarelor este diferită la DC).
D. Intrare pentru conectarea bateriei (+/-). Inverterul acceptă baterii AGM (descărcare profundă), litiu (LiFePO4) cu BMS integrat sau litiu fără BMS. Cablurile care pleacă de la baterie trebuie să fie de cel puțin 50mm2 pentru a acoperi cerința totală (în cazul în care avem 2 invertoare în paralel, altfel și cu cablu de 35mm2 suntem ok). Concret, pentru un inverter de 5000w la 48v, curentul tras din baterie ajunge la 105A DC. Prin urmare, este necesară o siguranță de cel puțin 125-150A pentru fiecare inverter. De asemenea, bateria trebuie să fie de cel puțin 120Ah pentru ca descărcarea maximă să fie aproximativ 0.8C, altfel riscați să ardeți inverterul. Producătorul recomandă baterie de 200Ah pentru un inverter și 400Ah dacă sunt conectate două în paralel. Siguranța trebuie conectată cât mai aproape de baterie.
Fiecare cablu care pleacă de la baterie trebuie să ajungă într-un bus-bar (unul care să adune sarcinile pozitive și încă unul pentru sarcinile negative). Din bus-bar-urile polului pozitiv și negativ, pleacă cabluri fie către invertor, fie către alți regulatori de încărcare (vezi schema).
Atenție, ieșirea din bus-bar-uri care va ajunge la baterie trebuie să aibă un cablu care să suporte sarcina totală a tuturor consumatorilor care ajung în bus-bar (vezi schema).
Conectarea siguranței bateriei pe care am menționat-o mai sus se face pe partea polului pozitiv, în timp ce pe partea polului negativ se va intercala un întrerupător pentru a izola bateria în caz de mentenanță.
Informativ, invertorul dispune de o setare pentru a încărca bateria din rețeaua națională la anumite ore ale zilei (de exemplu folosirea energiei pe timp de noapte) în caz de vreme înnorată. Nu este rentabil, nu o faceți.
De asemenea, menționez că în cazul în care conectați 2 invertoare în paralel, atunci utilizarea bateriei este obligatorie (spre deosebire de folosirea unui singur invertor), altfel sistemul nu funcționează. Așa cum am spus și mai sus, în acest caz este bine ca bateria să aibă o capacitate de cel puțin 400Ah.
Update după 2,5 ani de funcționare: Sistemul funcționează impecabil, 10kw invertoare, 4kw panouri, 65kwh baterii LifePO4.
Πολύ καλό all-in-one Inverter.
Το συγκεκριμένο μοντέλο κατατάσσεται στα λεγόμενα hybrid off-grid συστήματα (υβριδικά εκτός δικτύου), κάτι που σημαινει ότι είναι πλήρως ανεξάρτητο από το δίκτυο της ΔΕΗ και δεν παρεμβαίνει στο να στείλει ρεύμα πίσω στο δίκτυο. Αντιθέτως, το συνδέεις σε μία πρίζα ή στον πινακα του σπιτιού και μπορεί να διατηρήσει τις συσκευές ενεργές ακόμα και όταν η παροχή από τα φωτοβολταϊκά πάνελ ή την μπαταρία δεν επαρκούν.
Αρχικά, το inverter δουλεύει και χωρίς τη χρήση μπαταρίας. Συνεπώς αν κάποιος δε διαθέτει το budget να προμηθευτεί μπαταρίες λόγω κόστους, μπορεί να εκμεταλλευτεί τις ημέρες με ηλιοφάνεια και να καλύψει μέρος της απαιτούμενης ενέργειας. Το υπόλοιπο καλύπτεται από το τοπικο δίκτυο και συνεπώς είναι σαν να βοηθάς μέσω του inverter να καλυφθεί η απαιτούμενη ενέργεια μεσα απο τα φ/β πάνελ και να μην τραβήξει όλο το φορτίο από το δίκτυο.
Το συγκεκριμένο inverter μπορεί να αντέξει συνεχόμενο φορτίο 5kw συνεπώς μπορεί να υποστηρίξει ταυτοχρονα οποιαδήποτε συσκευή ή συσκευές χωρίς όμως να υπερβαίνουμε τα 5kw. Γι' αυτό το λόγο αν θέλουμε να έχουμε απεριόριστη ελευθερία στο τι ανάβουμε και πότε χωρίς να σκεφτόμαστε ότι θα μας ρίξει το ρελέ, μπορούμε να εγκαταστήσουμε 2 τέτοια inverter παράλληλα (10kw συνολική ισχύς), κάτι που θα μας επέτρεπε να δουλέψουμε ταυτόχρονα θερμοσίφωνα (4kw), φουρνο(3.5kw), καφετιέρες(1.5kw), βραστήρες (1.8kw), air condition(1.0kw), ΤV(0.2kw), κλπ, χωρίς κανέναν περιορισμό (μεχρι 10kw peak βεβαια).
Υπάρχουν 4 είδη προτεραιότητας στον τρόπο που λειτουργεί το inverter:
1. Solar First (σε αυτή τη ρύθμιση, όλη η απαίτηση καλύπτεται από το Φ/Β πάνελ, κατόπιν από τη μπαταρία ή και ταυτόχρονα σε περίπτωση μη επάρκειας από το Φ/Β και τέλος από το δίκτυο αν και η μπαταρία δεν καταφέρει να καλύψει την ανάγκη. Απλά σε αυτή τη ρύθμιση, το δίκτυο ενεργοποιείται τη στιγμη που είτε δεν υπάρχει φ/β ισχύς, είτε απόθεμα μπαταρίας. Άρα πρακτικά, όταν νυχτώνει, σε αυτή τη ρύθμιση ενεργοποιείται το δίκτυο και δεν δίνεται προτεραιότητα στην μπαταρία. Αυτή τη ρύθμιση καλό είναι να την ενεργοποιούν όσοι δεν έχουν μπαταρία.
2. Utility First (σε αυτή τη ρύθμιση όλη η απαίτηση καλύπτεται από το δίκτυο και μόνο εφόσον δεν υπάρχει επάρκεια δικτύου θα ενεργοποιηθούν τα πάνελ και η μπαταρία. Αυτή η ρύθμιση είναι η πλέον άχρηστη αφού το inverter είναι σαν να λειτουργεί σαν ένα απλό UPS,. Αυτή τη ρύθμιση συνήθως τη βάζουμε στις περιπτώσεις που δε μας ενδιαφέρει η αυτοπαραγωγή, απλά θέλουμε να έχουμε ένα εφεδρικό σύστημα που να με προστατεύει από τις διακοπές ρεύματος του δικτύου. Δλδ, σαν να έχουμε ένα τεράστιο UPS.
3. SBU Priority (solar/battery/Utility): Σε αυτή την περίπτωση όπως και στην 1η, η προτεραιότητα δίνεται στο Φ/B πάνελ, κατόπιν ενεργοποιείται η μπαταρία και το δίκτυο ενεργοποιείται MONO όταν η μπαταρία δεν επαρκεί ή πέσει κάτω από τα όρια αποφόρτισης που έχουμε ορίσει. Αυτή η ρύθμιση είναι ιδανική γι' αυτούς που διαθέτουν μπαταρία.
4. SUΒ Priority (solar/utility/battery). Εδώ δίνεται προτεραιότητα στα πάνελ, απλά η μπαταρία ενεργοποιείται μόνο εφόσον δεν υπάρχει διαθεσιμότητα Φ/Β και δεν υπάρχει δίκτυο. Εδώ το inverter λειτουργεί επίσης σαν μερικό UPS. Αυτή η ρύθμιση χρησιμοποιείται κυρίως από αυτούς που θέλουν να διατηρήσουν όσο το περισσότερο αναλοίωτες τις μπαταρίες τους, κάνωντας ελάχιστη χρήση φορτίσεων/αποφορτίσεων (βέβαια εδώ τίθεται το ερώτημα, για ποιο λογο τις αγοράσαμε αν δεν τις χρησιμοποιούμε)...
Επίσης, υπάρχει δυνατότητα σύνδεσης με WIFI και μπορείς να βλέπεις μέσω κινητού (ShinePhone application), την κατάσταση της φωτοβολταϊκής εγκατάστασης αλλά και μέσω υπολογιστή από τον αντίστοιχο server (https://server.growatt.com/login).
Εναλλακτικα μπορει να συνδεθει μεσω καλωδιου USB σε ενα raspberry pi, και χρησιμοποιωντας ενα νεο λογισμικο που κυκλοφορησε προσφατα (ονοματι solar assistant), να εχεις το πλεον ενημερωμενο και αυτοματοποιημενο περιβαλλον παρακολουθησης ολων των δεικτων του inverter και της μπαταριας real-time. Το συγκεκριμένο λογισμικό τραβάει πληροφορίες όπως θερμοκρασίες των inverters/μπαταρίας, και ένα σωρό ακόμη κρυμμένων παραμέτρων κάτι που σου επιτρέπει να κάνεις αυτοματοποιήσεις κλπ.
Σε ό,τι αφορά στην εγκατάσταση του inverter, αυτή είναι πολύ απλή:
Καταρχάς, υπάρχουν 2 θύρες για AC input/AC output.
Α. Στην AC input συνδέεις το inverter σε μία πρίζα (ή απευθείας στον πίνακα) του σπιτιού για να έχεις την ικανότητα να τροφοδοτείς το σπίτι από το δίκτυο όπως ανέφερα παραπάνω (τη νύχτα πχ όπου δεν έχεις παροχή Φ/Β και έχεις ξεμείνει και από μπαταρία). Όπως φαίνεται και στο σχεδιάγραμμα της συνδεσμολογίας, τα AC input από κάθε inverter συνδέονται με 4mm2 καλώδιο και καταλήγουν σε ένα ασφαλειοδιακόπτη των 40Α. Η έξοδος του ασφαλειοδιακόπτη καταλήγει στον πίνακα του σπιτιού με ένα 6mm2 καλώδιο.
Β. Η AC output είναι η παροχή που βγαίνει από το inverter και τροφοδοτεί τις συσκευές του σπιτιού. Εδώ τραβάμε καλώδιο (εξωτερική γραμμή και τη φέρνουμε μέσα στο σπίτι για να συνδέσεις τις συσκευές σου). Το inverter εχει εξοδο 22Α max, άρα με ενα 4mm2 τρίκλωνο καλωδιο εισαι καλυμμενος. Αν στο μέλλον επεκτείνεις το συστημα με σύνδεση 2ου inverter παραλληλα, πας στα 44A, οπότε καλό ειναι να μπει 6αρι καλωδιο από την αρχή. Στο σχεδιάγραμμα, η συνδεσμολογία από κάθε inverter (4mm2 καλώδιο έκαστος) καταλήγει σε ένα ρελέ διαρροής 40Α και κατόπιν συνδέεται σε πίνακα διανομής για την τροφοδοσία των συσκευών σας.
Γ. Είσοδος για σύνδεση με τα Φ/Β πάνελ (+/-). Στο σχεδιάγραμμα τα πάνελ είναι συνδεδεμένα σε σειρά, όπου ο θετικός πόλος του πρώτου πάνελ με τον αρνητικό πόλο του τελευταίου πάνελ συνδέονται στον κεντρικό διακόπτη (PV switch) για να μπορείτε να απομονώνετε τα πάνελ σε περίπτωση ελέγχου/συντήρησης, κατόπιν συνδέονται σε αντικεραυνικό (SPD) και ασφαλειοδιακόπτη των 15Α (MCB). Προσοχή ο ασφαλειοδιακόπτης να είναι με προδιαγραφές DC και όχι AC (το ηλεκτρικό τόξο που δημιουργείται από DC είναι πολύ ισχυρότερο σε σχέση με το AC και γι' αυτό η κατασκευή των αποζευκτών είναι διαφορετική στα DC).
Δ. Είσοδος για σύνδεση μπαταρίας (+/-). Το Inverter δέχεται μπαταρίες AGM (βαθείας εκφόρτισης), λιθίου (LiFePO4) με ενσωματωμένο BMS, είτε λιθίου χωρίς BMS. Τα καλώδια που φεύγουν από την μπαταρία θα πρέπει να είναι τουλάχιστον 50mm2 ώστε να καλύψουν τη συνολική απαίτηση (σε περίπτωση που έχουμε 2 inverter παράλληλα, διαφορετικά και με 35mm2 καλώδιο είμαστε οκ). Συγκεκριμένα, για ένα inverter 5000w στα 48v, το ρεύμα που θα τραβήξει από την μπαταρία φτάνει τα 105Α DC ρεύμα. Συνεπώς απαιτείται ασφάλεια τουλάχιστον 125-150Α ανά inverter. Επίσης η μπαταρία θα πρέπει να είναι τουλάχιστον 120Ah ώστε η μέγιστη αποφόρτισή της να είναι περίπου 0.8C, διαφορετικά κινδυνεύετε να κάψετε το inverter. Ο κατασκευαστής προτείνει 200Ah μπαταρία για έναν inverter και 400Ah αν συνδεθούν δύο παράλληλα. H ασφάλεια πρέπει να συνδεθεί όσο πιο κοντά γίνεται στη μπαταρία.
Το κάθε καλώδιο που φεύγει από τη μπαταρία πρέπει να καταλήγει σε ένα bus-bar (ένα που να συγκεντρώνει τα θετικά φορτία και ένα ακόμα για τα αρνητικά φορτία). Από τα bus-bar του θετικού και αρνητικού πόλου, φεύγουν καλώδια είτε προς το inverter είτε προς άλλους ρυθμιστές φόρτισης (βλέπε σχεδιάγραμμα).
Προσοχη, η εξοδος απο τα bus-bars που θα καταληξει στην μπαταρια χρειαζεται να εχει καλωδιο που να αντεχει στο συνολικο φορτιο ολων των φορτιων που καταληγουν στο bus-bar (βλεπε σχεδιο).
Η συνδεση της ασφαλειας της μπαταρίας που αναφερω παραπανω γίνεται στην πλευρά του θετικού πόλου, ενώ στην πλευρά του αρνητικού πόλου θα παρεμβάλετε διακόπτη ώστε να απομονώνετε την μπαταρία σε περίπτωση συντήρησης.
Ενημερωτικά, το inverter διαθέτει ρύθμιση ώστε να φορτίζετε την μπαταρία από το δίκτυο της ΔΕΗ συγκεκριμένες ώρες της ημέρας (πχ χρήση νυχτερινού ρεύματος) σε περίπτωση συννεφιάς. Δε συμφέρει, μην το κάνετε.
Επίσης να σημειώσω ότι στην περίπτωση που συνδέσετε 2 inverters παράλληλα, τότε η χρήση της μπαταρίας είναι υποχρεωτική (σε αντίθεση με τη χρήση ενός μόνο inverter) διαφορετικά το σύστημα δε λειτουργεί. Όπως είπα και παραπάνω σε αυτή την περίπτωση καλό θα είναι η χωρητικότητα σε μπαταρία να είναι 400Ah τουλάχιστον.
Update μετά από 2,5 χρόνια λειτουργίας: Το σύστημα λειτουργεί άψογα, 10kw inverters, 4kw panels, 65kwh LifePO4 μπαταρίες.