Perechea Demostene-Cicerone din Viețile Paralele ale lui Plutarh prezintă un interes dual deoarece, pe de o parte, persoanele biografiate nu constituie personalități exclusiv militare, ci sunt retori cu o activitate politică intensă, iar pe de altă parte, deoarece aceste vieți prezintă doi bărbați care se confruntau cu o monarhie impusă în mod fatal (Filip-August), împotriva căreia singura armă de apărare pe care o aveau era cuvântul.

În plus, ca retori, aceste persoane întruchipează modelul bărbatului pregătit al vremii lor (eupăideut/eruditus), astfel că gândurile, reacțiile și planificarea acțiunilor lor capătă un interes și mai mare ca rezultate ale educației și formării lor superioare.

Amândoi bărbații, în final, au avut o soartă tragică și lipsită de onoare, întrucât au murit împreună cu idealurile lor, iar moartea lor a coincis cu începutul unei epoci complet diferite ale cărei caracteristici includeau suprimarea libertății individuale și concentrarea puterii politice într-o singură persoană dominantă.