Războiul agresiv fără provocare al Rusiei împotriva Ucrainei, care a provocat cea mai mare redistribuire forțată din Europa după Al Doilea Război Mondial, a lăsat în urmă opt milioane de refugiați și cinci milioane de persoane strămutate intern. Acest fapt a determinat Europa să caute o politică unitară de azil și migrație, Grecia căutând o strategie de gestionare care să fie eficientă și conformă cu obligațiile internaționale.

Noile standarde în migrație care au urmat solidarității față de Ucraina, inclusiv protecția temporară pentru milioanele de persoane forțate să se îndepărteze de țara lor, nu par să se aplice altor cazuri de persoane care fug din zone de conflict armat.

Prezenta carte despre dreptul de protecție a refugiaților și solicitanților de azil rezultă din nevoia de a revizui materia, de a include o nouă legislație și de a prezenta critic evoluțiile legislative și jurisprudențiale din Europa și Grecia. În mod special, sunt analizate standarde și jurisprudență relevante la nivelul Uniunii Europene, precum și al Consiliului Europei, incluzând evoluțiile în jurisprudența organelor jurisdicționale relevante (CJUE și CEDO) și a comitetelor de monitorizare a organismelor (ECRI, CPT, FRA).

Sunt de asemenea analizate politici specifice ale Greciei în probleme de protecție internațională, cum ar fi primirea, furnizarea de azil, integrarea, detenția, returnările, precum și cooperarea cu țări terțe și căutarea unei solidarități reale față de cei care se deplasează forțat și de multe ori în masă către Europa.