Pe 5 octombrie 1873, ziarul "Efimeris" din Atena publică povestea unei fete sărace de 17 ani din Pireu, care se deghizează în băiat pentru a găsi muncă și adăpost în Atena. Este prima narațiune dintr-un ziar grecesc, prima "poveste de interes uman", așa cum o numesc americanii, "fait divers", așa cum o numesc francezii, un tip de narațiune prin care presa se îndreaptă spre realitate și reconstituie sau povestește viața de zi cu zi.

Buletinul de știri, procesul-verbal judiciar, marginea socială și clasa muncitoare, războaiele sunt domeniile privilegiate din care narațiunea jurnalistică își extrage subiectele. O dublă crimă la Vilia, care este judecată cu un interpretor deoarece autorii și martorii vorbesc doar albaneză, o crimă la Trikala cu un călugăr dintr-o mănăstire locală ca autor pentru contrabandă de foi pentru țigări, condițiile de viață ale muncitorilor din Lavrio, incidentele sângeroase între studenți și poliție la Propileele, moartea fiului generalului Kalaris în războaiele balcanice, sosirea prizonierilor de război greci din Mica Asie pe o plajă pustie din Pireu, crima misterioasă de la Kifisos (asasinarea lui Athanasopoulos) - poate cea mai faimoasă narațiune jurnalistică din presa grecească, tentativa de asasinare a lui Eleftherios Venizelos în 1933, unde pentru prima dată sunt urmate regulile narative ale secvențelor cinematografice, marginea socială a Atenei și prostituatele din Bourla, unde pentru prima dată în ziarele grecești avem ascunderea identității din partea reporterului, sunt câteva dintre narațiunile folosite ca exemple pentru a prezenta acest tip în presa grecească.

"Efimeris" este primul ziar zilnic publicat în Grecia și aparține tipului de ziar independent pentru un public larg, cu care se deschide secolul grecesc al ziarelor. Au urmat mulți alți titluri, care au adus la publicul tot mai în creștere poezia cotidianului.

În carte, pe lângă narațiuni, sunt prezentate și agenții ai narațiunii, ziarele, organizarea lor, distribuția lor, tirajul lor, reacția lor la tehnologie, deschiderea lor către lumea exterioară. Sunt prezentate, desigur, și naratorii, jurnaliștii sau reporterii, profesionalizarea lor, apariția lor în statistici, dar și mișcarea lor constantă între jurnalism și literatură, și invers.

"Jurnalist sau reporter - Narațiunea în ziarele grecești, secolul XIX-XX" este prima cercetare în care presa grecească nu este tratată ca un capitol al istoriei politice, ci ca un domeniu narativ autonom, cu propriile reguli în ceea ce privește funcționarea privirii reporterului, a mărturiei, a primei persoane, a documentării evenimentului, a semnăturii. Deoarece ziarul, ca mediu și ca formă de arhivă, a pierdut astăzi dominația sa, putem spune că această carte aparține unui domeniu special al științei istoriei, care se numește Arheologia Mediilor.