Sociologia este, academic, o știință neglijată în Grecia sau, mai degrabă, subestimată și recent... desființată. Cartea noastră Sociologia Tehnologiei și a Culturii Urbane își propune să stârnească din nou interesul pentru Sociologie și Științele Sociale și să ne dezvăluie că gândirea sociologică mai veche capătă o nouă semnificație atunci când este corelată cu fenomenul tehnologic.

Indicativ, de exemplu, examinăm pe Thorstein Veblen ca sociolog al tehnologiei par excellence, având în vedere că tehnologia constituie variabila centrală, dacă nu chiar determinată, în gândirea sa sociologică. Analizează natura socială a tehnologiei, dezvoltarea tehnologică și relația acesteia cu schimbarea socială, dar și difuzarea și primirea inovației tehnice. În linii mari, acest spectru parcurge narativ cartea noastră.

Cartea Sociologia Tehnologiei și a Culturii Urbane urmărește să reînvie interesul pentru Sociologie și Științele Sociale, dar și să sublinieze importanța acestora pentru Universitatea Tehnică ca elemente necesare în profesia de inginer.

Resumă instrumentele științei sociale, realizarea măreață a Teoriei Critice, nu omite critica feministă și teoriile feministelor de comunicare, teoria acțiunii comunicative a lui Habermas, teoria interpretativă a lui Gadamer și critica puterii conform lui Foucault. Parcurgem taylorizarea și fordismul, legându-le de dezvoltarea industrială, planificarea producției, controlul și puterea.

Prezentăm Studiile Științei și Tehnologiei (SST), noțiunea de inovație, sistemul sau rețeaua tehnosocială și hibrizii între mașini și oameni, cyborgs, evidențiind consumul în general ca fenomen al culturii materiale și diversele tehnologii ca produse de consum, dar și știința modernă ca un soi de bun de consum.

O poziție distinctă în cartea noastră o ocupă capitolul despre mobilități (mobility), având în vedere că, ca noțiune, reproiectează spațiul și timpul, identitățile și tehnologia în sine, în raport cu societatea noastră și, ca temă, reprezintă o contribuție specială în literatura greacă.