58 î.Hr.: Elvețienii migrează în Galia prin teritoriile Aiduonilor, aliați ai romanilor. Sunt respinși de Cezar, dar traversează teritoriile Sequani și le jefuiesc. Cezar se confruntă cu elvețienii la râul Arar și îi înfrânge. Vara anului 58 î.Hr.: Suabii lui Ariovistus se extind în Galia și amenință galienii. Liderii lor cer ajutor de la Cezar, deschizând, fără să vrea, porțile Iadului pentru ei înșiși. Cezar profită de ocazie pentru a cuceri Galia și a deveni comandant suprem al trupelor romane din străinătate. Îi înfrânge pe suabi și se stabilește cu armata sa în Galia.

57 î.Hr.: Belgiții se aliază cu alte triburi galice temându-se de armata romană care iernează în Galia. Dar, Cezar acționează primul, îi înfrânge și supune triburile din jur. Cucerește și triburile de pe coasta Atlanticului.

Toamna anului 57 î.Hr.: Romanii asigură controlul asupra Alpilor, expulzând triburile galice din jur.

56 î.Hr.: Cezar distruge în mare poporul maritim al Armoricanilor, iar Poplius Crassus supune Aquitania.

55 î.Hr.: Cezar construiește o punte peste Rin și invadează Germania, distrugând sate și culturi. Îi înfrânge pe două triburi germane, Usipii și Tenterii. Revenire în Galia. Prima debarcare a romanilor în Britannia, confruntare cu triburile locale și întoarcere în Galia.

54 î.Hr.: A doua debarcare a romanilor în Britannia, confruntări dure cu britanicii și înaintare până la Tamisa. Capitulația britanicilor.

54 - 52 î.Hr.: Revolte în toată Galia împotriva romanilor. Confruntări violente între triburile galice și armata romană. Înfrângere severă pentru Cezar la Zergovia, dar, în cele din urmă, se dovedește a fi victorios în asediul Alesiei împotriva Vercingetorix, marele lider al galilor, și supune Galia în mod permanent.

Aceste evenimente sunt incluse în lucrarea De bello Gallico, a cărei traducere în greacă este oferită de această carte, o lucrare istorică de șapte volume în care Iulius Cezar povestește despre războaiele sale victorii împotriva galilor (58 î.Hr. - 52 î.Hr.), prin raportele pe care le redacta împreună cu comandantii săi pentru a le trimite Senatului, care supraveghea activitatea legatilor precum Cezar.