Textele acestui volum colectiv evidențiază dilemele și limitele care apar atunci când domeniul cercetării sociale, în special cel al inegalităților de gen, este mediatizat de problemele esențiale și interconectate ale audibilității, reprezentării, narațiunii, dar și ale impactului și responsabilității publice.

Obiectivul autorilor este de a promova rolul critic pe care îl poate îndeplini o antropologie publică critică, în special atunci când este vorba despre probleme atemporale și social sensibile care se referă la modul în care (re)produc vulnerabilitatea anumitor grupuri sociale, dar și violența structurală și puterea biopolitică, precum și excluziunile instituționale și încălcarea drepturilor, impasurile politice personale și colective, inegalitățile sociale și multiplele înfățișări și încorporări ale sentimentului de nedreptate care bântuie „atmosfera” vieții cotidiene și antrenează „câmpul dens” al violenței de gen.

În această lumină, ne îndeamnă să ne reimaginăm și să ne redefinim atât caracterul „public” al intervenției noastre de cercetare, punând accent pe rolul critic al teoriei și etnografiei, cât și pe însuși domeniul „public”, în special atunci când acesta este mediatizat de multiple forme și tendințe de silențiere violentă și invisibilizare a condițiilor care încearcă constant să facă unele vieți (a)neînțelese și (ne)viabile.

Sperăm ca acest volum colectiv să reprezinte un manual important care să contribuie la discuțiile despre rolul metodologic al antropologiei sociale și caracterul critic public pe care acesta poate să-l îmbrace prin cercetarea de teren în problemele violenței de gen și inegalităților, precum și din perspectiva studiului textelor, experiențelor și trăirilor care au conturat perspectiva analitică a teoriei și practicii feministe, queer, postcoloniale și intersecționale, deschizând aceste domenii și, prin urmare, și pe noi, către alte perspective.