Șocul provocat de atacul monstruos al Hamas din 7 octombrie 2023 nu trebuie să ne facă să ignorăm abandonul unei părți a umanității, acceptarea, de către o mare parte din clasa politică și din intelectuali, a distrugerii Gaza și a măcelăririi populației sale, precum și a persecuțiilor împotriva locuitorilor din Cisiordania, fapte care vor lăsa o amprentă de neșters în memoria locuitorilor care poartă greutatea acestei acceptări. De asemenea, nu trebuie să uităm stigmatizarea și condamnarea tuturor celor, studente și studenți, evrei și non-evrei, din SUA, Franța și din alte părți ale lumii, care, respingând orice formă de antisemitism, au îndrăznit să își înalțe vocea pentru a apăra drepturile palestinienilor, dreptul lor la viață și la o viață cu demnitate, dreptul lor la o pace justă și durabilă, și asta în ciuda denunțurilor din partea instituțiilor lor, a atacurilor din partea celor aflați la putere, a dezinformării din partea mass-mediei și a represiunei polițienești și judiciare.

Cu trecerea timpului, ei vor fi recunoscuți ca oameni drepți care, în ciuda amenințărilor îndreptate împotriva lor, au susținut principiile umanității. Pe lângă condamnarea loviturilor devastatoare ale Hamas, care au declanșat atacul israelian, trebuie să menționăm acțiunile de opoziție, violență și umilință care s-au desfășurat de-a lungul decadelor împotriva palestinienilor.

Nu trebuie să acceptăm zdrobirea unui popor și ștergerea memoriei sale, nici inversarea semnificației cuvintelor și valorilor care pun la încercare gândirea politică și judecata morală. Cartea de față consemnează și analizează cum consimțământul la distrugerea Gaza, cum abandonul moral al politicienilor și intelectualilor, a provocat o rană imensă în ordinea morală a lumii.

Medic, sociolog și antropolog francez, Didier Fassin s-a născut în 1955. Doctor în medicină (Universitatea Paris 6), doctor în științe sociale (EHESS), este director de studii (profesor) la EHESS, profesor de științe sociale la Institute for Advanced Study din Princeton și, din 2022, profesor la catedra "Probleme etice și dileme politice" de la Collège de France.

A lucrat, de asemenea, ca medic și antropolog în mai multe țări, în special în India, Tunisia, Senegal, Africa de Sud și Ecuador. A fost vicepreședinte al organizației "Medici fără Frontiere". A fost distins cu medalia de aur a Societății Regale Suedeze de Antropologie și Geografie, cu Premiul Nomis pentru Oameni de Știință și Cercetători Distinși și cu Medalia Memorială Huxley a Institutului Regal de Antropologie din Marea Britanie și Irlanda de Nord. Obiectul cercetărilor sale este mortalitatea maternală, epidemia de HIV/SIDA, inegalitățile sociale atât în sănătate, cât și în general, și, mai recent, antropologia statului printr-o analiză a poliției, justiției și închisorii.