În cercetările mele despre istoria provinciei Konița, care au început în 1960 și s-au intensificat după 1998, am găsit, spre surprinderea mea, numeroase surse primare, constând în documente din arhive și alte texte, de obicei publicate și de mică amploare.

Pe baza acestor surse diagnostice, precum și a câtorva surse secundare, am scris următoarele cărți: Provincia Konița și Molista în vremea ocupației otomane (2003), Localitățile proviniciei Konița în trecut (2015), Din istoria provinciei Konița vol.I (2017), vol.II (2021), Provincia Konița și 12 dintre satele sale în trecut (2023).

Narațiunile acestor cărți se referă cronologic: pe scurt, la antichitate și la vremurile bizantine până în 1204, mai detaliat la epocile Despotatului Epirului (1204-1430) și ale ocupației otomane (1430-1913), dar uneori și în anii 1913-1940.

Temele lor principale sunt următoarele: perioadele de evoluție, limitele, localitățile și administrația provinciei, elementele geofizice ale acesteia, drumurile și podurile sale, aspecte demografice (populații ale localităților, naționalități, religii etc.), agricultură și creșterea animalelor, alte meserii ale locuitorilor (constructori, meșteșugari, măcelari etc.), lucrări de construcție, fapte caritabile, migrarea locuitorilor, informații bisericești, date biografice ale unor provinciali distinși, relațiile provinciei cu Kosma Aitolul și cu Ali Pașa, poezie populară despre provincie, informații speciale despre fiecare localitate în parte.