Societățile moderne devin din ce în ce mai birocratice atât în ​​viața profesională, cât și în cea de zi cu zi. Birocrația devine evidentă în creșterea arhivelor și documentelor (chiar și atunci când sunt digitale), în prezența omniprezentă a procedurilor formale, în necesitatea impusă social de a completa formulare, de a evalua, de a bifa căsuțe, de a cere și de a oferi garanții de calitate în tot mai multe domenii, de la economie și guvernare până la divertisment și alimentația noastră zilnică, cu certificarea alimentelor organice și a celor „100% sigure”.

Plasată în punctul în care se întâlnesc gândirea lui Max Weber cu cea a lui Michel Foucault, autoarea analizează dinamicile politice ale vremii noastre. Birocrația neoliberală nu este un mecanism ierarhic care privește exclusiv statul și administrația publică; este un set de norme, reguli și formalități care, deși provine inițial din lumea afacerilor, tinde astăzi să se extindă în fiecare domeniu al vieții sociale. Constituie un vehicul pentru disciplinare și control, precum și o sursă de indiferență socială și politică. Totuși, nu provine doar „de sus”, nu reprezintă un produs conștient al unui plan mare, ci este alimentată uneori și de cerințele și acțiunile tuturor dintre noi, din propria noastră „participare la birocrație”.

Cu toate acestea, toate acestea nu înseamnă că nu există fisuri și ambiguități în procesul de birocrație neoliberală. Noile dispute indică direcția unor posibile lupte politice pentru prezent și viitor.