Această carte explorează o problemă fundamentală a societății grecești, care își găsește o poziție distinctă în dramaturgia greacă. Sistemul politic, și prin extensie statul, își lasă amprenta asupra societății, influențând-o în mai multe feluri. Dar și societatea însăși încearcă să-și dezvolte puterile prin intermediul reprezentanților săi, să influențeze aparatul de stat și, uneori, să se elibereze.

Unitatea societății nu este deloc garantată și din acest motiv apar diverse situații conflictuale în sânul acesteia, fie între grupuri, fie între indivizi și grupuri sau între oameni. Această proces de influențare reciprocă dintre stat și societate, cu sistemul politic ca factor mediator, conturează în mare măsură imaginea Greciei contemporane.

În această relație, categorii socio-profesionale, cum ar fi jurnaliștii, joacă un rol important, având capacitatea de a contura situații fie în direcție pozitivă, fie în direcție negativă. Figurile politice și de stat proeminente, precum Otto, Trikoupis, Diligianis și Venizelos, joacă un rol special în conturarea climatului politico-social și național și din acest motiv au fost valorificate în dramaturgie.

Conflictele dintre stat și o parte a societății sunt uneori inevitabile, dezvăluind dinamica societății sau a reprezentanților săi, care nu tolerează impunerea și autoritarismul statului. Dramaturgii descriu și analizează situațiile, uneori într-un mod comic și satiric, alteori într-un mod critic și reflexiv, și alteori printr-o combinație a acestora, demonstrând din partea lor grijă și sensibilitate socială, într-o țară care a cunoscut multe tulburări socio-politice și naționale și războaie după 1830.