În 1786 a apărut în America o Constituție controversată, a cărei autor era Friedrich cel Mare, care pe atunci era considerat de mulți un fel de lider al masoneriei. Pe baza dispozițiilor acestei Constituții, gradele dogmei de la 25 au fost crescute la 33, iar conducerea Supremă a ordinului a fost încredințată unui „Consiliu Suprem”, format din nouă „Mari Inspectorii Generali” care trebuiau neapărat să dețină gradul 33.

Primul Consiliu Suprem de grad 33 pentru Statele Unite ale Americii, care era și primul Consiliu Suprem de tip scoțian din întreaga lume, a fost înființat la Charleston, Carolina de Sud, la 31 mai 1801, sub denumirea „Consiliul Suprem Mama”. În 1860, sediul Consiliului Suprem a fost mutat la Washington. Doi ani mai târziu, pe 5 august 1813, Emanuel De La Motta, 33 din Savannah, Georgia, Marele Treasorier General al Consiliului Suprem din Charleston, a organizat în orașul New York Consiliul Suprem de grad 33 pentru Regiunea de Nord și Jurisdicția SUA.

De atunci, Anticul și Acceptatul Dogma Scoțian (A.A.S.D.) s-a răspândit în toate țările lumii și este considerat, împreună cu Dogma Arcului Regal, ca unul dintre cele mai influente dogme globale. În Grecia, a apărut pentru prima dată în 1872. În volumul 1 al cărții DOGMA SCOȚIAN ANTIC ȘI ACCEPTAT, se examinează Masoneria Roșie, care include 15 grade (de la 4 la 18) și anume: 4 Măcelar Secret, 5 Învățător Perfect, 6 Secretar Confidențial, 7 Supervizor și Jude, 8 Supraveghetor al Construcțiilor, 9 Învățător Aleas dintre Nouă, 10 Învățător Excepțional al celor 15, 11 Aleșiu Suprem dintre 12, 12 Mare Învățător Arhitect, 13 Cavaler al Arcului Regal, 14 Tălmăcitor Suprem, 15 Cavaler al Orientului sau al Sabiei, 16 Prinț al Ierusalimului, 17 Cavaler al Orientului și Occidentului și 18 Prinț Rosicrucian sau Cavaler al Vulturului și Pelicanului.