«Minoli și Universul» este o carte de benzi desenate pentru copii excepțională, care nu subestimează copiii. Le vorbește de la egal la egal și discută într-un mod simplu și sincer despre marile întrebări ale existenței. Cu siguranță o carte nu poate explica totul, dar poate să stârnească curiozități și exact aici se află farmecul ei.
Imaginația, știința și filosofia se împletesc într-un mod care ajută la discuția dintre cei mici și cei mari.

Ca părinte care citește des cărți copiilor săi, am simțit dezamăgire față de „Minoli și Universul”. Intenția este frumoasă: să aducă copiii mai aproape de marile întrebări. Însă modul este nepotrivit. Vocabularul este prea complex, conceptele sunt prea abstracte, iar copilul – în loc să călătorească – rămâne în urmă, pierdut.

Fetița mea nu a înțeles ce citeam și s-a plictisit repede. Și eu am simțit că această carte cere de la un copil să înțeleagă ceva ce chiar și un adult ar avea nevoie de timp să priceapă. Nu o recomand pentru vârste mici. Nu este o carte rea – pur și simplu nu este pentru copii.

Deși cartea are o ilustrație relativ bună și imaginație, subiectul ei – Universul și existența – este prea complex pentru copiii mici. Noțiunile prezentate sunt greu de înțeles și abstracte, ceea ce face ca copilul să se încurce în loc să fie fascinat. Narațiunea nu este adaptată corespunzător vârstei căreia i se adresează. În loc să inspire, ajunge să obosească. Nu o consider potrivită pentru copiii de vârstă mică și nu aș recomanda-o. Subiectul ei este pur și simplu prea greu pentru gândirea delicată a copilului