Aclamate de către popor ca eliberator, ținta multor conspirații politice și militare, erou romantic și chiar libertin pentru detractorii și susținătorii săi, idealist integru și abandonat care privește ruinele visului său de unitate a popoarelor americane, după independența față de dominația spaniolă, Simón Bolívar pornește – bolnav, cu un supleant diminuat – în ceea ce va fi ultima sa călătorie.

Pornește din Bogotá pentru a urma cursul râului Magdalena. Călătoria sa va fi ultima în dublu sens: îi oferă oportunități de a reflecta asupra pașilor pe care i-a făcut în viața sa zbuciumată și, în același timp, severitatea afecțiunilor sale pregătește în câteva luni întâlnirea cu moartea.