Această carte reprezintă un studiu asupra particularităților juridice ale artei în ansamblu, cu primul capitol dedicat artei moderne, care a fost caracterizată drept „degenerată” prin lege de către naziști, în scopul exproprierii și confiscării acesteia, și consecințele acestei etichetări. Această artă, care a fost persecutată și defăimată, și-a luat revanșa în marile case de licitații și cele mai importante muzee ale lumii din perioada postbelică. Aceeași artă modernă „degenerată” a fost, de asemenea, subiectul multor dispute juridice la nivel internațional.

Scopul cărții este corelarea etichetării artei ca „degenerată” cu cererea uriașă ulterioară a victimelor pentru realizarea dreptății. Este necesar să analizăm evoluția conceptului de jefuire, sursele prebelice și percepțiile predominante, precum și schimbările ulterioare. Mai mult, sunt prezentate în mod sugestiv procese și revendicări, precum și acte normative selectate adoptate în perioada postbelică în diverse țări pentru același scop, care prezintă un interes deosebit.

Cu acest conținut, lucrarea de față se adresează nu numai juriștilor, ci și artiștilor, teoreticienilor de artă, colecționarilor, caselor de licitații, funcționarilor publici, practicanților diplomației culturale etc.