Această lucrare fundamentală în filosofia postmodernă și teoria culturii investighează modul în care societatea modernă a înlocuit realitatea și sensul cu simboluri și semne, conducând la o stare pe care Baudrillard o numește „suprarrealitate”.

În eseul său provocator, Baudrillard analizează implicațiile unei lumi în care simulacrele (replci fără original) preced și modelează ceea ce considerăm real, până în punctul în care granița dintre realitate și reprezentare dispare. Prin analiza mass-mediei, culturii consumului și influenței tehnologice, el susține că viața modernă este dominată de „simulacre”, imagini și concepte care nu se referă la nicio realitate autentică, ci trimit una la cealaltă, creând un ciclu infinit de semnificații deconectat de adevăr.

Cu referințe ce variază de la Disneyland până la mass-media, această carte oferă o critică provocatoare asupra modului în care oamenii de la sfârșitul secolului XX și ulterior percep, construiesc și interacționează cu lumea, subliniind instabilitatea sensului într-o cultură saturată de mass-media.