Cercetările contemporane privind originile și dezvoltarea creștinării în regatele medievale cehe și poloneze reprezintă un dialog între istorie, arheologie și antropologie culturală.

Creștinarea, inițial redusă la adoptarea creștinismului de către principe și suita sa, înființarea episcopiilor și arhiepiscopiilor, fondarea mănăstirilor sau dezvoltarea administrației bisericești, nu este înțeleasă în această carte ca un eveniment unic.

Din contră, doisprezece autori cehi și polonezi abordează creștinarea ca pe un proces de durată și complex, caracterizat prin competiția dintre păgânism și creștinism, dintre superstiție și ortodoxie, sau ca o receptare graduală și adesea destul de distorsionată a modelelor occidentale europene de viață bisericească în prințatele și regatele medievale din Europa Centrală și de Est.