Asemenea lui Byron de la începutul secolului al XIX-lea, Ezra Pound inaugurează modernismul secolului XX cu o călătorie poetică de-a lungul coastelor mediteraneene: de la Gibraltar la Provence, la Grecia homerică, la Italia Renașterii și peisaje exotice accidentate – „Ca sculptorul care vede forma în aer...”

Cu câteva opriri în Paris și Londra, unde găsește, printre altele, un Iad contemporan în care ajung cei „care au pus dorința de bani înaintea plăcerilor simțurilor”.

Scris în epoca avangardei, în mijlocul unor schimburi intense cu James Joyce și T.S. Eliot și excursii urmând trubaduri și comandori, adunate într-un volum în 1930, „XXX canto-uri” constituie prima cantica aventuroasă a poemului la care Pound a lucrat toată viața sa, o carte finalizată în care trecutul trăit pasional dialoghează cu măcelul Primului Război Mondial și oferă modele libertariene și împlinitoare.

Această nouă traducere comentată permite redescoperirea uneia dintre lucrările epocale ale modernității, un amestec de rescrieri și revelații, în toată prospețimea și viziunea sa strălucitoare.