‘O carte pe care să o subliniezi fără sfârșit, să îi faci colțuri îndoite, să o porți peste tot până se tocește, apoi să le spui tuturor prietenilor să o cumpere pentru că ești prea reticent să îți dai propria copie. O minune’ Polly Barton

‘Sclipitor … într-o zi frumoasă deschizi o carte scrisă de un autor necunoscut și o explozie de talent pur te lasă fără cuvinte’ La Tribune

__________________________

Ce se întâmplă cu opera unui scriitor când este tradusă – mai exact, ce se întâmplă dacă numele lui este Franz Kafka?

După ce Kafka a murit tânăr și necunoscut, evreu vorbitor de germană la Praga, zece scriitori l-au salvat de la uitare. Ani de-a rândul, cu mult înainte să devină un adjectiv atât de rău folosit, Kafka a existat mai ales prin interpretările lor complet diferite ale cuvintelor sale.

Mulți dintre primii săi traducători aveau să fie mai târziu recunoscuți drept unii dintre cei mai mari gânditori și scriitori ai secolului XX – și toți au găsit în scrisul lui Kafka o lumină călăuzitoare prin întunericul propriilor vieți tulburate. Primo Levi a tradus Kafka în italiană din germana învățată la Auschwitz; Milena Jesenská cu dragoste în cehă înainte de a fi deportată în lagăre; Bruno Schulz în poloneză înainte de a fi împușcat de un ofițer SS; iar Jorge Luis Borges în spaniolă în timp ce orbirea îl cuprindea încet. Vladimir Nabokov a adnotat Metamorfoza în exil, după ce a trecut prin propria transformare de la nativ la străin, în timp ce traducătorii lui Kafka din Rusia erau condamnați la anonimat perpetuu de către cenzura sovietică.

Cu inventivitate, spirit și umor, Maïa Hruska a scris o celebrare a artei imposibile a traducerii și un portret al secolului XX tragic și absurd pe care Kafka l-a descris atât de prescient.

‘O reflecție elegantă despre cum însăși acțiunea traducerii generează divagații kafkiene’ TLS