Această ediție a fost realizată cu ocazia expoziției omonime organizate de Fundația Culturală a Băncii Naționale în spațiul expozițional al Palatului Eynard (7 mai - 18 iulie 2015).
Nikos Dragoumis s-a născut la Atena în 1874. A fost fiul cel mare al lui Stefanos Dragoumis și fratele politicianului și scriitorului Ion Dragoumis. După ce a terminat școala medie, a plecat în 1891 la Paris pentru a se pregăti pentru examenul de admitere la Școala Navală. În cele din urmă, va lua examenul, dar va rămâne în Franța timp de douăzeci de ani. Se înscrie la Facultatea de Drept a Universității Sorbona, de unde va absolvi la sfârșitul anului 1897. Totuși, va abandona studiile juridice, pe care niciodată nu le-a iubit, pentru a se dedica picturii.
Frequentând cursuri la școala privată de artă Académie Julian timp de doi ani (din octombrie 1899 până în decembrie 1901). La Julian, se va lega strâns de Auguste Chabaud și, probabil, de la Chabaud îl va cunoaște pe altul dintre apropiații săi, pictorul Jean Balthus. Din 1903, și după numeroase plimbări pe jos, se va stabili pentru perioade lungi la Gravezón, unde va crea un atelier special, o adevărată frăție de pictură cu Balthus și Chabaud. În anii de la Gravezón se află, de altfel, și cea mai mare parte a lucrărilor lui Dragoumis care au ajuns la noi.
A murit în 1933, după o internare de douăzeci de ani în spitale de psihiatrie la Geneva și Atena. În februarie 1941, Jean Balthus nota în jurnalul său: „Nikos Dragoumis, cu care am avut norocul să locuim împreună la Gravezón, a fost unul dintre acei artiști autentici, atât de autentic precum Van Gogh și Gauguin.”
„Grecul Van Gogh” l-a caracterizat și Dimitris Pikionis în 1963. Fratele său, Filippos Dragoumis, a scris despre el: „Nikos, un om blând, gentil și adorabil, deși de o fire rebelă – și uneori furios – este probabil primul care a adus în Grecia tehnica impresionistă.” Era filozof, stoic, dar cu totul opus unei severități, dimpotrivă, vesel, lipsit de griji și ironic, fără răutate.
Îi plăcea natura și detesta mortal așa-zisele progrese ale tehnicii și mecanicii. Își supra-iubea natura liberă și se străduia cu o mare asceză să se adapteze legilor naturale. Nu-l interesa ce spun sau ce fac burghezii. Iubea naturalețea simplă și lipsită de efort a țăranilor.
Nikos nu a dorit niciodată să vândă vreuna dintre picturile sale, deoarece credea că adevărata artă este sacră și nu comercializabilă. De asemenea, nu considera că este corect ca prin artă să se urmărească dovedirea vreo idee sau teorie care nu are o strictă legătură artistică. Era un susținător al principiului L’art pour l’art, adică al faptului că arta reprezintă o simplă expresie a lumii estetice psihice a artistului și nimic mai mult.
Producător
- Limba
- Greacă
- Copertă
- Moale
- Număr de pagini
- 221
- Data lansării
- 27/04/2015
- Data de publicare
- 2015
- Premiu
- -
- Curent artistic
- Modernism
- Albume
- Da
- Subiecte
- Pictură - Desen, Cinematografie
- ISBN-13
- 9789602506417
Informații importante
Specificațiile sunt colectate de pe site-urile oficiale ale producătorilor. Te rugăm să verifici specificațiile înainte de a finaliza comanda. În cazul în care întâmpini probleme, raportează aici.