Cartea încearcă o interpretare cuprinzătoare a parcursului economic, social și politic al Greciei din 1970 până în 2025, conectând experiența grecească cu marile transformări internaționale economice, tehnologice și geopolitice.

Poziția de bază a autorului este că criza Greciei nu a fost un accident neașteptat, ci rezultatul unor decenii de slăbiciuni acumulate. Baza limitată de producție, competitivitatea scăzută, statul clientelar, relaxarea fiscală, dependența de împrumuturi și organizarea instituțională incompletă au fost motivele care au condus la prăbușire.

Cartea urmărește parcursul Greciei de la dezvoltarea postbelică, Metapolitefsi și aderarea la CEE până la moneda unică, memorandumul și perioada actuală de incertitudine geopolitică și tehnologică.

Anul 1980 este prezentat ca o perioadă de ascensiune socială, extindere și redistribuire a statului, dar și ca perioada în care s-a consolidat modelul dezvoltării bazate pe împrumuturi. Deceniul anilor 1990 este analizat ca o perioadă de stabilizare, modernizare și adaptare la integrarea europeană. Anii 2000 sunt prezentați ca o perioadă de împrumuturi ieftine, consum și prosperitate iluzorie, care a dus la criza datoriei.

Cartea insistă în mod deosebit pe analiza competitivității. Susține că Grecia a reușit o convergență nominală cu Europa, dar nu și o convergență reală în producție. Aderarea la euro s-a făcut fără pregătirea și adaptarea necesară a producției, cu consecința pierderii treptate a competitivității țării.

Este acordată o importanță specială conceptului de „economie invizibilă”, adică economia subterană și fluxurile monetare neoficiale care au modelat o mare parte din realitatea economică grecească. Cartea analizează modul în care economia subterană a funcționat simultan ca un mecanism de supraviețuire, dar și ca o patologie persistentă care a subminat justiția fiscală, productivitatea și credibilitatea instituțiilor.

Unul dintre cele mai caracteristice cadre teoretice ale cărții sunt „Cele patru Grecii”. Autorul susține că nu există o societate grecească unitară, ci patru realități economice și sociale diferite: Grecia subzistenței, Grecia protecției statale, Grecia competitivității, extroversiunii și creației și în cele din urmă Grecia corupției, intervențiilor în instituții și distribuției bogăției. Prin această analiză încearcă să explice contradicțiile interne ale țării și percepțiile diferite asupra statului, muncii și dezvoltării.

Cartea acordă, de asemenea, o atenție deosebită lipsei unei clase de mijloc puternice în Grecia. Susține și explică de ce țara nu a dezvoltat niciodată o clasă de mijloc productivă, echivalentă cu cea a altor țări europene, fapt care a limitat capacitatea sa de a genera o dezvoltare durabilă industrială și tehnologică.

Este pus un accent special pe analiza regională a economiei Greciei. Cartea examinează separat economiile regiunilor grecești, inegalitățile dintre centru și regiuni, supraconcentrarea activităților în Attica, monocultura turistică a unor zone și potențialele diferite de dezvoltare ale fiecărei regiuni.

În paralel, este efectuată o analiză extinsă a unor sectoare productive importante ale economiei grecești, precum agricultura, industria prelucrătoare, energia, transportul maritim, turismul, construcțiile, comerțul cu amănuntul, sistemul bancar și sectorul minier. Autorul examinează avantajele comparative, dar și slăbiciunile structurale ale fiecărui sector.

Sistemul bancar este analizat ca un mecanism critic atât pentru dezvoltare, cât și pentru criză. Sunt examinate creditele neperformante, titulizările, recapitalizările și rolul băncilor în finanțarea consumului și a proprietăților imobiliare.

O parte importantă a cărții se referă la memorandumul, criza datoriei și slăbiciunile zonei euro în sine. Cartea consideră că criza nu a fost exclusiv grecească, ci o criză a arhitecturii europene. Totuși, explică cum în privința Greciei memorandumurile și marea criză ar fi putut fi evitate. De asemenea, prezintă motivele pentru care țara nu a reușit să negocieze efectiv cu Troica și să minimizeze consecințele greșelilor memorandului.

Cartea include o analiză extinsă a evoluțiilor tehnologice și geopolitice internaționale: Bretton Woods, petrolul, petrodolarul, internetul, inteligența artificială, big data, globalizarea, Rusia, Turcia, migrația și post-democrația.

În partea finală sunt formulate propuneri pentru Grecia anului 2040, cu scopul reconstrucției, consolidării instituțiilor, modernizării tehnologice, industriei, strategiei energetice, politicii demografice, întăririi regiunilor și îmbunătățirii capacității operaționale a statului.

Concluzia finală a cărții este că Grecia are nevoie de o transformare profundă instituțională și productivă, pentru a putea obține o dezvoltare durabilă, coeziune socială și o reziliență națională mai mare.