Cu aproape o generație înainte ca Washington, Henry și Jefferson să se fi născut, doi englezi, ascunzându-și identitățile sub onorabilul nume antic Cato, au scris articole de ziar condamnând tirania și promovând principii ale libertății care au influențat profund coloniștii americani. Englezii erau John Trenchard și Thomas Gordon. Protoptipul lor a fost Cato cel Tânăr (95-46 î.Hr.), inamicul implacabil al lui Iulius Cezar și un apărător al libertății și principiilor republicane. Cele 144 de eseuri ale lor au fost publicate între 1720 și 1723, inițial în „London Journal”, apoi în „British Journal”. Ulterior adunate sub titlul „Scrisorile lui Cato”, aceste „Eseuri despre Libertate, Civilă și Religioasă” au devenit atât de populare încât aproape 40% dintre bibliotecile private ale coloniștilor americani conțineau copii din ele. Istoria libertății în America nu este, așadar, de înțeles și poate nici nu s-ar fi întâmplat fără „Scrisorile lui Cato”. Pentru că în ele, natura politicii și a tiraniei, limitele potrivite ale guvernării și libertatea conștiinței ca indispensabilă pentru libertatea individuală sunt explorate în mod deliberat și elocvent. Această ediție în două volume oferă versiuni minimal modernizate ale scrisorilor din ediția a șasea în patru volume tipărită la Londra în 1755.