Cartea examinează diversele expresii ale activității educaționale a comunităților greco-ortodoxe din Tracia și, în special, din Vilaiul Adrianopol în secolul XIX, în special după înființarea statului grec (1830).

Scopul său este de a evidenția problema educației, care constituia una dintre cele mai importante dimensiuni ale identității culturale a lumii greco-ortodoxe din Imperiul Otoman, în perioada otomană târzie, când a fost strâns legată de orientările ideologice și de politica educațională a nou-înființatului stat grec.

În acest context, sunt abordate teme legate de factorii care au influențat realitatea educațională, de agenții responsabili cu organizarea procesului educațional, contribuția Asociațiilor Filologice, precum și funcționarea școlilor, cum ar fi curricula lor, regulamentele și resursele lor financiare.