Niciun cuvânt nu pătrunde mai mult în discursul public contemporan decât cuvântul "transparență." Potrivit lui Byung-Chul Han, oricine limitează utilizarea acestuia exclusiv la probleme de corupție sau flux liber de informații trece cu vederea adevărata sa dimensiune. Domeniul de aplicare al conceptului de "transparență" este dezvăluit doar atunci când îl dezbrăcăm de pretenția de "puritate" și "democrație" și permitem să iasă la iveală partea sa opacă, cea asociată cu supravegherea și controlul. În societatea modernă, în mare parte pornografică, a expunerii ascunsului, unde oricine nu este expus pur și simplu "nu există," transparența nu servește adevărului. Dimpotrivă, prin producerea unei cantități excesive de informații, facilitează controlul libertăților umane și poliția electronică.

Filosoful coreean celebru analizează diferitele aspecte ale conceptului de "transparență," examinând nouă societăți în tot atâtea capitole: societatea pozitivismului, a expunerii, a evidenței, a pornografiei, a accelerării, a intimității, a informației, a revelației, a controlului.