Prin temele: "imaginea și rugăciunea", " termenul pictură bisericească", "semnificația și conținutul imaginii", "teologia și estetica imaginii", "școala cretană - o abordare istoricoteologică", "modul în care ne este dezvăluit chipul unui sfânt" și "teologia imaginii Nymfitei", autorul, ca cercetător (teolog-teoretician al artei bizantine) și conservator al icoanelor, își prezintă aici relația personală cu icoanele și arta acestora, sintetizând în aceste șapte eseuri gândirea sa iconologică.

Pe parcursul multor ani, a încercat să sublinieze caracterul bisericesc și euharistic al icoanei ortodoxe. Icoana, așa cum a învățat-o și o slujește de aproximativ treizeci de ani până în prezent, reprezintă pentru el, mai întâi, un punct de "întâlnire personală" în spațiul credinței ortodoxe și, secundar, un obiect de studiu și slujire. O componentă comună care străbate și unește în mod intern toate textele acestei publicații este căutarea sensului artei noastre sacre, dar și a locului acesteia în viața nu doar a credinciosului, ci și a artistului contemporan grec.