Istoria fiecărei echipe sportive este strâns legată de viziunea, ideile și viața membrilor fondatori ai acesteia, de parcursul sportiv al oamenilor care au preluat continuarea viziunii lor, de antrenorii și sportivii care au reprezentat-o pe terenurile de competiție, dar și de suporterii care s-au legat social și, mai ales, emoțional de ea.

Și istoria lui Aris este complet conectată cu orașul Salonic, cu Turnul Alb, dar și cu tradiția sportivă a regiunii de la începutul secolului trecut până în zilele noastre. Din 1912, când orașul a fost eliberat de sub jugul otoman, până în primăvara anului 1914, un grup de tineri sportivi cu vârste între 16 și 18 ani căuta reconectarea cu idealul sportiv al Greciei antice și implicarea în noul, fascinant, sport al fotbalului.

Prin alegerea numelui 'Aris', membrii fondatori ai clubului au dorit să sugereze puterea sportivă, pasiunea competitivă, dar și caracteristicile care îl însoțeau pe zeul războiului antic, cum ar fi impunerea, măreția care inspiră respect și teamă, dar și combativitatea.

Ca emblemă a clubului, au ales 'zeul războiului odihnitor', o statuie care este atribuită lui Skopas și se află într-un muzeu din Roma. Chiar și culorile noului club sugerează simboluri importante, deoarece galbenul și negrul erau culorile Bizanțului, unde Salonic a fost întotdeauna al doilea oraș al Imperiului.

În plus, galbenul este culoarea care arată tinerețea, bucuria, vivacitatea și energia, în timp ce negrul reprezintă tristețea, pierderea și seriozitatea.