În cadrul ciclului de studii postuniversitare din domeniul "Teologie Practică", am primit numeroase stimulente pentru a mă ocupa și a aprofunda diverse teme pedagogice legate de educația creștin-ortodoxă.

În cele din urmă, după încurajarea profesorului meu, dl. Ioannis Kogulis, am ajuns la alegerea subiectului despre pedagogia Părintelui Paisie. Un factor determinant pentru această alegere a fost și impactul deosebit pe care lucrările Părintelui îl au asupra unei mari părți a lumii.

În plus, pluralitatea traducerilor lui Paisie reprezintă o realitate indiscutabilă și verificabilă, care stârnește emoție și uimire despre cum lumea găsește mângâiere, ușurare spirituală și călăuzire prin lucrările unor oameni spirituali simpli, dar în același timp, datorită iluminării divine, mari bărbați duhovnicești contemporani, cum este în acest caz Părintele Paisie.

Lucrarea de față abordează pentru prima dată această dimensiune a operei lui Paisie, un element în care constă originalitatea ei, deoarece prezintă, interpretează și sistematizează gândirea pedagogică a Părintelui în jurul copilului și a celor care o exprimă și o promovează, așa cum este formulată și există dispersată în lucrările sale.