Înțelesul vieții este o noțiune centrală care a preocupat și continuă să preocupe mulți teoreticieni, în special din perspectiva umanistă - existențială, și se pare că joacă un rol decisiv în menținerea sănătății mintale.

Voința de sens - sau, cu alte cuvinte, efortul omului de a găsi un înțeles în existența sa „confuză” și „limitata” - este considerată unul dintre motivele fundamentale ale comportamentului uman. Senzația lipsei de sens poate conduce la frustrare existențială și la golul existențial și este adesea indicativă pentru psihopatologie.

Se află la baza problemelor grave ale omului modern, cum ar fi depresia, anxietatea, dependența și agresivitatea, iar în unele cazuri, poate duce chiar la moarte.

Axul central care străbate cartea este o încercare optimistă de „tranziție” de la diversele probleme psihopatologice care afectează oamenii la ceea ce numim „înțelesul vieții”.