Seria de trei volume Istoria sexualității (Voința de a cunoaște, Utilizarea plăcerilor, Îngrijirea de sine) extinde cercetările cărților Arheologia cunoașterii și Supravegherea și pedeapsa.

În volum trei, Foucault ne duce într-o călătorie în epoca de aur a Romei, pentru a ne dezvălui o schimbare subtilă, dar decisivă a viziunii asupra plăcerii sexuale în raport cu Grecia antică. Prin analiza textelor de onironautică, medicină și filozofie, cum ar fi cele ale lui Artemidor, Galenus, Plutarh și Pseudolucian, Foucault urmărește schimbările care au loc în această perioadă, aducându-ne mai aproape de concepțiile definitorii ale creștinismului care urmează.

Filozoful francez observă că practica sexuală se deconectează de strânsa sa legătură cu sfera politică, o conexiune care caracterizează credințele grecești antice legate de sexualitate, fără a neglija importanța credințelor colective în alegerea practicilor sexuale, având în vedere că individul continuă să fie influențat de acestea.

Deși observă că sexualitatea nu reprezintă încă o sursă de rău, Foucault identifică îngrijorarea profundă pe care o provoacă educația corpului și plăcerile carnal. De asemenea, el constată îmbunătățirea legăturii conjugale și a poziției femeii în aceasta, dar și deprecierea iubirii față de băieți.

Ne descrie formarea unei noi etici sexuale care, prin abstinență și autocontrol, se concentrează în jurul îngrijirii de sine, adică formarea personalității și a unei arte de a trăi care este potrivită pentru un individ capabil să își asume responsabilitățile politice în cadrul Orașului.

[Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]