Subiectul lucrării este natura umană, iar autorul său, în prima carte, Despre Minte, compară mintea umană cu o ambarcațiune fragilă și plină de fisuri care trebuie să fie aruncată `în marea deschisă a naturii umane` pentru a `face înconjurul lumii`.

Conștient de propriile sale slăbiciuni, Hume constată că critica filozofică pe care o aplică capacităților sale mentale îl conduce la confuzie. În ciuda curiozității sale umane pentru legăturile cauzale dintre lucruri și a dragostei sale pentru raționamentele stricte, teoria sa filozofică îl ajută să recunoască faptul că lucrurile pe care le percepem ca fiind cauze sunt produse ale imaginației.

Când simțurile, memoria și rațiunea sunt fundamentate în `instabila și nesigură` capacitate a `imaginației iluzorii`, ajungem la credințe contradictorii. Prin urmare, reflecția filozofică ne conduce la un dilema periculoasă: Putem să ne bazăm pe `sugestiile banale ale imaginației iluzorii`, care generează `eroare, absurdități și ambiguități`, sau trebuie să ne bazăm pe `calitățile generale și mai bine fundamentate` ale minții, adică pe rațiune și logică?

Cu toate acestea, ultima modalitate subminează chiar și credințele de care depinde însăși supraviețuirea noastră: `rațiunea, atunci când acționează singură și conform celor mai generale principii, se autocontrazice și nu poate susține nicio credință, fie filozofică, fie din viața cotidiană`.

Soluția va veni din natura umană, care dizolvă melancolia filozofică, dar nu permite diminuarea reflecției filozofice: Dacă dorim să oprim superstiția și să îmbunătățim înțelegerea lumii, atunci a filozofa este la fel de naturală cât și necesară.

Într-adevăr, nu trebuie să cedăm simplu reflecției filozofice, ci să cultivăm pasiunea pentru filozofie, căci `adevăratul sceptic trebuie să fie reticent atât cu îndoielile filozofice, cât și cu certitudinile filozofice`.

Astfel `putem spera la consolidarea unui sistem sau unui ansamblu de opinii, care, dacă nu sunt adevărate, pentru că s-ar putea să fie exagerat să sperăm în asta, cel puțin ar putea rezista celei mai critice examinări`.

Această traducere a primei cărți a lucrării despre Natura Umană este prima în limba greacă.