Poet, romancier, pictor și muzician, Rabindranath Tagore (1861-1941) este marele maestru al culturii bengaleze. Scrise în timpul anilor 1890, povestirile din această selecție reconstituie în mod strălucit imagini vii ale vieții și peisajelor bengaleze în portretizarea țărănimii și a nobilimii, a castei, a corupției oficialității și a sărăciei dezumanizante. Cu toate acestea, Tagore este în primul rând poetul romantic suprem al Indiei și în aceste povestiri se poate observa cum depășește realismul pur documentar spre propria sa viziune profund originală.