PRIMUL Basilisc înregistrat a fost crescut de Herpo cel Imoral, un vrăjitor grec, Întunecat și Vorbitor de Șerpi, care a descoperit după multe experimente că, dacă lăsa un ou de găină să eclozeze sub burta unei broaște, se va naște un șarpe uriaș cu puteri extrem de periculoase. Basiliscul are o culoare strălucitoare, smarald și poate ajunge până la cincisprezece metri lungime. Masculul are pe cap o creastă roșie. Otrava lui este mortală, însă adevărata sa armă letală este privirea hipnotică. Oricine privește ochii săi mari, galbeni, va muri instantaneu. Dacă se hrănește corespunzător (mănâncă toate mamiferele și păsările, precum și majoritatea reptilelor), Basiliscul poate ajunge la o vârstă foarte înaintată. Pentru „animalul de companie” al lui Herpo cel Imoral, zvonurile spun că a trăit aproape nouă sute de ani.

Crescătorirea Basiliscului este ilegală încă din Evul Mediu, deși, din păcate, un infractor poate păcăli foarte ușor inspectorii Departamentului pentru Reglementarea și Controlul Creaturilor Magice; este suficient să îndepărteze oul de găină de sub burta broaștei și să-l ascundă. Totuși, deoarece Basiliscii sunt în general necontrolabili și doar Vorbitorii de Șerpi îi pot îmblânzi oarecum, sunt la fel de periculoși chiar și pentru ceilalți Vrăjitori Întunecați. Din fericire, în ultimele patru sute de ani nu există dovezi care să ateste existența Basiliscului în Marea Britanie.