O lucrare rară, care rămâne nedetectabilă în memorie, a importantului poet și reprezentant al romantismului britanic din secolul al XIX-lea, Percy Shelley, se referă la o poveste adevărată de abuz și ucidere a tatălui care a avut loc într-o cunoscută familie nobilă din Roma anilor 1600.

Forma fiicei abuzate, care în scurta ei viață a suferit abuzurile și violența tatălui său, precum și tragicitatea sfârșitului ei, a devenit un simbol al rezistenței pentru poporul roman și a constituit o sursă de inspirație pentru multe opere de artă.

Scrierea poetică, plină de sensuri, psihologia delicată a eroilor, referința la justiție și libertate, limitele moralității, printr-o intrigă dinamică, fac din această lucrare una unică.

De fapt, însuși autorul nu prezintă fiorosul pe scenă, îl sugerează, considerând că scopul moral înalt al artei este să învețe sufletul uman despre sine.