Șapte forme importante ale gândirii și artei mondiale analizează, condamnă sau divinizează banii sub formă de credit, revendicare sau privilegiu.
Aquinas reconsideră condițiile în care cămătăria constituie un păcat. Aristotel, prin analiza psihologică și practică a gestionării banilor, evidențiază virtuțile generozității.
Kotoku privește banii ca pe un bacteriu și propune eliminarea lor. Marx disecă puterea banilor, "legătura tuturor legăturilor". Baudelaire proclamă că "lumea se va sfârși", dar banii vor continua să existe.
Warhol povestește despre fanteziile sale cu "banii"; iar Tolstoi prezintă banii ca pe o metodă de impunere și tiranie. Eseurile din volumul "Despre bani" demonstrează, fiecare dintr-o perspectivă diferită, cum banii - pe lângă faptul că sunt un mijloc de schimb - constituie în principal o instituție, dar și o consolidare simbolică a datoriei.
O carte pe care cititorul este invitat să o citească "cu măsură", așa cum sugerează în "Introducerea" ediției poetul George Blanas, având în vedere că "nicio greșeală nu este ușor de recunoscut după îndepărtarea de la casierie".
