Scrisorile personale, dacă au doar o semnificație privată, nu este oportun să fie publicate de către autor însuși. Însă în cazul scrisorilor mele din Londra către George Seferis - să-mi fie iertată o oarecare vanitate - a fost dorința mea ca publicul grec să cunoască o latură necunoscută a luptei noastre pentru recunoașterea internațională.

Cred că astăzi au o semnificație istorică. Se referă la o „ieșire eroică” a literaturii grecești și în special a poeziei grecești moderne din gheto-ul studiilor academice și al folclorului unde s-a aflat până în 1944.

Scrisorile mele descriu pas cu pas ca un jurnal mișcările, ale mele și ale altora, și consultările din culise cu cei mai importanți poeți și critici, revistele și personalitățile Londrei de atunci.